Guvernul se pregătește să își asume responsabilitatea pe două măsuri care să reducă deficitul bugetar.  Teoretic. Fără dezbateri care să scoată mizeria de sub preș. O grenadă care va bubui in 2025 cu pierderi ireparabile pentru Romania. 

De ce avem deficitul bugetar mare? Cheltuim mai mult decât producem. Si care-i problema ? Păi ca să acoperim diferența trebuie să ne împrumutăm pe termen scurt si mediu. Cei care ne împrumută evaluează cât de solvabili suntem pe termen mediu si lung. Adică dacă o să avem de unde plăti mai întâi dobânzile. Exact cum se întâmplă când o persoană fizică nu are bani de casă, se duce la bancă să ia împrumut  si banca spune pas dacă veniturile din scripte, nu sunt suficiente. Romania nu are o economie performantă. Are in schimb resurse naturale importante. Ce face romanul când banca nu îl împrumută? Se duce la IFN -uri sau la cămătarii din piața neagră .Când nu poate plăti ,pierde in primul rând casa sau pământul care de regulă reprezintă garanția. La fel cum Romania, dacă nu va avea o economie profitabilă va trebui să renunțe la resursele naturale. La preturi mai mici decât cele ale pieței.

Italia are datorii 135% din PIB , SUA 123% iar Japonia 263%!. Dar aceste state au o economie performantă, au cercetare si inovare pe care Romania nu le (mai) are. Au de unde plăti . Asta-i diferența pe care nu o percepe populația care va merge la vot in 2024.

Ce soluții avem ca să nu ajungem să ne vindem resursele? Trebuie să regândim costurile. In orice activitate economică există costuri necesare si costuri toxice. Costurile necesare într-o tară sunt costurile generate de nevoile fundamentale ale societății. Educație, sănătate, protecție împotriva infractorilor (politie), hrană  si infrastructură. Costurile toxice sunt cele legate de birocrația excesivă si ineficientă care parazitează acele structuri care ar trebui să rezolve problemele  de la baza societății românești.

Avem deficit excesiv de profesori calificați, unități școlare la standarde europene in zonele rurale, personal medical  in afara marilor centre universitare, polițiști bine pregătiți in strada si in penitenciare, agenți economici naționali  in producția de hrană. Avem in schimb exces de personal de conducere și reglementare in inspectoratele școlare, ministerul educației ,tot felul de autorități de cercetare subordonate si autorități locale cu responsabilități in educație. Care se calcă pe picioare plimbând hârtii care îngroapă educația. O demonstrează rezultatele tot mai proaste ale testelor naționale si scăderea competențelor absolvenților identificată de angajatorii din mediul privat. In politie avem exces de secretari de stat, chestori si „doctori” cu studii de formă in apărare. La baza educației si politiei truditorii sunt plătiți cu resturile de la masa „aristocraților” din sistem. Așa se creează deficitul. Cine, dintre cei competenți , mai  vrea să muncească la greu pe bani putini, ca să ducă in spinare șefi incompetenți si aroganți ? Nici in justiție raportul dintre costurile bune si cele toxice nu este optim. Judecători si grefieri încărcați de prea multe dosare ,termene de luni de zile care favorizează prescripția in timp ce in structurile centrale, cercul închis al  aristocrației magistraților conectați la dosarele puterii se aplica „legea castelor”. In economia reală la fel. Acolo unde statul este proprietar colectarea taxelor este deficitară, deoarece managerii numiți politic nu știu, nu pot si mai ales nu sunt interesați decât de satisfacerea intereselor grupului politic care i-a numit. Companiile de stat reprezintă 0.5% din totalul agenților economici dar cumulează 19% din datoriile la stat.

Acum PSD si PNL ne pregătesc marea cosmetizare  pre-electorală. Demachierea dureroasă urmează in 2025. Cu pierderi pentru cetățeni, mai mari decât cele din 2010. Aristocrația politică nu va pierde nimic. Romania in schimb va ajunge cu resursele la amanet.