In ultimele zile zboară știrile cu impact emoțional mai ceva ca pocnitorile interzise. Știe tot romanul că in Romania, ceea ce este interzis este sancționat cu dubla măsură. Daca vinzi ghiocei cu masca pe figura te încătușează politia. Daca ești “esențial” poți sa iți urli dragostea de tara fără masca pe figură așa cum prevede legea ,in centrul Bucureștiului si te alegi cu like-uri fără număr. Așa cum se aleg cei care își pun pe rețelele de socializare filme la volanul bolizilor ce depășesc viteza legala. Scandalurile si injuriile generează mai mult trafic decât știrile despre cum se produc banii si cum se împart ei. Pentru ca zilele astea se pritocește un buget care va supăra pe toata lumea. Si decidenții au tot interesul ca să nu vedem cum se repetă 2010.
Printre o crima, un viol si o spargere la o secție de politie se strecoară știrea ,pe surse , că ne așteaptă un buget de austeritate. Am suspiciunea rezonabila ca un procent relevant, din consumatorii de informație nu interpretează corect cuvintele “austeritate”. Austeritatea când ne referim la oameni, înseamnă in primul rând cumpătare in viată Mai pe înțelesul acelora care au apucat anii ’80 :strânsul curelei pentru plata datoriilor externe. De ce vom avea un buget cumpătat? Pentru ca nu avem bani si nici mecanismele prin care ei se pot produce. In ultimii ani am finanțat prin consum economiile altor state. Nici in 2021 si nici in 2022 nu se va schimba nimic. Înainte ca să ni se ceară sa fim cumpătați avem dreptul sa ne întrebăm cum am ajuns aici. Am avut 2 ani electorali. In care nici unul dintre actorii politici nu a fost cumpătat in promisiuni si adoptat masuri pompieristice. In goana după voturi au promis necumpătat tot felul de beneficii. Au votat si promulgat tot felul de legi fără finanțare. De la Parlament la Președinte. Cu cinism si iresponsabilitate. Exact la fel ca in 2008-2009. Cei care au câștigat si cei care au pierdut sunt la fel de iresponsabili in necumpătarea care astăzi ne aduce in groapa din care nu mai putem sa ieșim fără austeritate – cumpătare. Noi nu ei. Ei , cei care ne drogau electoral, ajunși acum la putere își angajează necumpătat consilieri fără număr, in loc sa reducă cheltuielile administrative le cresc. Se bat pe prefecți si secretari de stat. Sa vina alții spune strada. Cine? Alți lupi flamanzi cu alt “ to do list”. Din ce in ce mai puțin competenți in management, deprinderi care se obțin in exercițiul conducerii de jos in sus in locurile inde se produc bani si nu in ONG-uri finanțate de unde bate crivatul , mistralul sau uragane de toate felurile de gen .Se vede la fiecare acces la putere al unei forte politice. Noi si curate, virtual pana la botezul exercițiului puterii. Istoria României moderne ne învață ca de fiecare data când ne-am găsit in fata unei situații fără ieșire am ales greșit alegând debușeul naționalismului deșănțat. Si am ajuns la mâna cămătarilor momentului. Pentru ca atunci când ești la fundul sacului băncile nu te împrumută, dar se reped sa o facă cămătarii machiați in IFN-uri. Vrem pensii decente. Ca sa le acoperim pe cele existente in plată trebuie sa ne împrumutăm. Pentru că cei angajați nu generează veniturile necesare. Ne împrumutăm ca sa plătim pensii. Avem nevoie de mai mulți polițiști, de mai multe asistente medicale, de mai mulți profesori. Nu avem resurse sa ii plătim câtă vreme birourile sunt pline de pile plimbătoare de hârtii. Trebuie sa ne împrumutăm. Romania începe sa semene tot mai mult cu Grecia anilor 2007-2008. Cât ne mai putem împrumuta? Nu foarte mult timp pana sa ajungem la tăieri si nu creșteri, după modelul anului 2010. Așa că iar ajungem la austeritate. O să fie. Dacă însă o gestionează acest conglomerat de necumpătați flamanzi o sa ne alegem doar cu fum care o sa ne înece înainte ca focul sa ne ardă când nu vom mi putea salva nimic. ( National,10.02.2020)