Minciuna este pentru vânătorii de chilipiruri. Fiecare om are un preț, La ce criză economică traversăm oamenii se vând pe tot mai puțin. Începând cu votul democratic. Cei 1%  bogați ai planetei care dețin 46% din resursele lumii cumpără tot mai ieftin guverne, resurse, afaceri mari sau mici, Așa se explica accentuarea dintre extremitățile societății si diminuarea ponderii clasei mijlocii in distribuția avuției promise de revoluția informațională.

Acum mai mult de un secol când revoluția industrială diviza lumea intre optimiști si pesimiști in contextul  nevoii de adaptare la schimbare Nietzsche scria eseul „Despre adevăr si minciuna intr-un sens ne-moral”. La care acum in contextul revoluției in tehnologia informației ar trebui să reflectăm serios. Atunci au urmat doua conflagrații mondiale care au schimbat lumea. Acum ce urmează sa se mai schimbe? Atunci si acum „adevărul” pare a fi un concept definit de deținătorii vremelnici ai puterii de decizie. Cei care prin puterea pe care o au , își diseminează adevărul lor, de la vârful piramidei la baza societății. Atunci si acum moralitatea se subordonează acestui model al dorinței de putere in care adevărul devine substanțial relativ.

Câteva exemple de adevăr „absolut”. Democrația trebuie implementata pentru ca drepturile omului sa fie garantate. Foarte umanist mesajul. Doar că realitatea bate utopia. Drepturile trâmbițate de deținătorii adevărului costă din ce in ce mai mult. Administrația responsabilă  cu monitorizarea respectării acestora devine tot mai stufoasă si mai ineficientă in tarile fanion. Pe măsură ce este împănată cu mediocritatea care bântuie in sistemele educaționale. In numele egalității de șanse a fost ucisa  politic corect competiția naturală intre exemplarele speciei. Europa se îndreaptă rapid spre democrația mediocrității, condusă de personaje pescuite din coșurile cu fructe otrăvite frumos decorate din banii prea mulți făcuți prea ușor  de consultanții si experții in binele planetei. Europa solidarității iubește salariul minim si taxele imense pe  forța de munca, cu care trebuie să finanțeze statul social. Solidaritatea este leit motivul cu care oamenii sunt drogați ca să accepte tot mai multe încălcări flagrante ale drepturilor garantate. Adevărul , morala si legea seamănă tot mai mult cu un sufleu intr-un cuptor fără combustibil.Sunt săraci europenii  in on-line, dar tinerii fără loc de munca nu vor să spele podele și closete după ce capătă diplome in marketingul virtual si  așteaptă ca statul sa ii plătească pentru ceea ce nu sunt siguri că știu sa facă. Munca de jos o fac străinii.  Cresc dobânzile la bănci dar lumea se împrumută .Creste prețul la benzina dar blocajele din metropole se înmulțesc. Este război in Ucraina dar mărfurile turcești de fițe iau drumul Ucrainei ca pentru o prezentare de modă la Paris. Europa se scufundă economic din cauza subvențiilor pentru  energia verde și pentru ca să sprijine lupta pentru democrație cumpără gaz lichefiat   de la americani de 4 ori mai scump de cat acesta este vândut in Asia. Toți  liderii occidentali mestecă  conceptul de „unitate” ca pe suplimentele alimentare pentru încheieturi bătrâne dar Cancelarul Scholz decide împrumuturi colosale pentru ca  sa își salveze votanții de consecințele deciziilor proaste ale înaintașilor lui. Mai apoi vinde Chinei 25% din Hamburg  si fuge la Xi in numele unității UE. Iranul vinde Rusiei armament și amenință Arabia Saudita . Turcia pune Suedia și Finlanda pe hold. In SUA bătălia pentru putere se da la nivel de servicii și procurori. In RO nu se știe cat o să fie PIB-ul anul viitor nici cât o să fie colectarea dar curg promisiunile electorale. Toți mint ,toți promit marea cu sarea. Covidul și vaccinurile secătuiesc bugetul. Ne rupem hainele pentru salvarea planetei și economia verde dar ne năpădesc gunoaiele. Monopolul de stat soluția? Care stat? Democrația bat-o vina a instaurat monopolul pe prostie in era digitala.