Când vad ce se întâmplă in alegerile din SUA, când vad ce se întâmplă intre nordul si sudul ,estul si vestul Europei, când vad decapitări si profanări de biserici in Franța in numele drepturilor unei minorități încă , când asist la mesajele duplicitare ale puterii si opoziției in aceasta campanie electorala la noi acasă nu pot sa nu găsesc un sâmbure de înțelepciune in aceasta expresie, actuală pana la durere.
O traducere de fond ar fi acesta :
Războiul tuturor împotriva tuturor.
Cui folosește rămâne sa deslușim când vine factura!
Mai grav decât dezbina si stăpânește. Aici este vorba de mai mult decât manipulare, este vorba de despre indemn la acțiune distructiva, cu orice preț, a adversarului politic . Pentru ca războiul asta înseamnă ,distrugere. Când se ajunge la război nu mai este cale de întoarcere. Când deciziile politice îndeamnă la distrugerea fundamentelor unei culturi asta înseamnă haos . Ce fac acum democrații radicali înseamnă distrugerea esenței statului american. Întoarcerea la haos prin permisivitate in fata abuzurilor de lege in numele unei egalități in drepturi dincolo de responsabilități in drepturi, a unei minorității definita de culoarea pielii. Când puterea si opoziția de la noi se bat in mesaje despre pensii nu fac decât sa arunce in război tinerii si pensionarii. Ca sa nu se vadă cat de goi de soluții sunt.
Cine câștigă din acest război creat artificial? Aceia care au înțeles ca generând distrugere pot face un profit mult mai mare din reconstrucție decât dezvoltând investiții necesare comunităților care prin taxe aduc bani de cheltuit pe aberații. De unde altfel bonusuri de aur pentru managerii de pripas?
Un electorat din ce in ce mai puțin educat in numele egalității de șanse este mai ușor si IEFTIN de manipulat intr-un război, decât intr-un proces complex si necontrolabil de emancipare. Oamenii care gândesc cresc costurile înregimentării si diminuează profiturile celor care cunosc regulile de joc care nu se studiază la facultățile lumii.
URA este hrănită in numele luptei pentru drepturi constituționale. Chiar daca cei care le reclama nu sunt aceia care sa se îmbulzească la respectarea lor in fond si nu in forma. De la ura la război nu este decât un pas.
Războiul sfârșitului lumii civilizate? Aia politic incorecta.