Mai este o săptămână si gata luna august in care ni s-a promis că se face in sfârșit ordine in cheltuielile publice exagerate si iresponsabile. La cum arată „dialogul constructiv” in coaliția majorității parlamentare cu 3 partide si 4 purtători de vorbe ajung la scenariul de amor cu năbădăi din poezia poetului meu preferat Topârceanu. „In jurul unui divorț” .

După ce in primul episod , telenovela salvării naționale de intrare in incapacitate de plată  pentru cheltuielile fără număr  s-a făcut cu reducerile de cheltuieli din educație ( 378000 bugetari) sub conducerea marelui pedagog David (susținut de Președintele pe care l-am votat așa cum alegeam in  anii 80 intre „adidașii „ din galantar si  creveții importați din tarile prietene), specialist mai puțin in bugete dar cu înalte competente in imobiliare si in școlile doctorale . Cu eleganta unui elefant intre borcanele cu murături pedagogul de scoală nouă evită să vorbească despre faptul că Domnia Sa , sacrificând-se pentru națiune(?) a votat un buget al educației pentru  2025 , încurcând numărul de luni din an. Bani pe 8 luni când anul are 12. Asta am învățat pe vremea lui Malița.

In același episod a fost vorba despre alt sector de activitate cu al doilea număr de bugetari ,247000. Mult prea putini cetățeni plătitori si prea mulți beneficiari. Așa erau legile votate de Parlamente succesive in care majoritatea era PSD, care dădea din ce nu avea, pentru voturi.. Care  prin reprezentatul PSD in guvernul din decembrie 2024, Rafila pe numele  său, a votat un buget al sănătății încurcând la fel numărul de luni ale anului. Alegerile democratice si liderii lor pro-europeni cu „profundă” cultură generală  produc reforme peste tot. Daca vrei poți? Daca in 2022 au luat 10% de la pensionari si i-au dat înapoi  in 2023 că era neconstituțional , fără aplicarea dobânzilor,  nu s-au potolit. Au trecut alegerile si au revenit  la luat bani de la pensionari. Sunt prea mulți , bătrâni si bolnavi , așa că trebuie să plătească. Oalele sparte de cei pe care i-au votat in Parlament. Cei care nu sunt in stare să colecteze TVA, să colecteze impozitele si taxele datorate, să stopeze abuzurile șmecherilor in exercitarea drepturilor prevăzute de legile făcute de emanații pe principii democratice, dar cer solidaritate electoratului pentru plata debitelor create de marea lor expertiză in managementul banilor României. Este o formă de abuz care demonstrează că democrația fără educație naște monștrii. 

Episodul 2 din telenovelă ,unde scenariul ar trebui să  justifice investiția in  producție, riscă să nu mai ajungă pe ecrane. Pentru că actorii nu mai vor să joace scena finală . Aia in care „hotul” este prins, judecat si încarcerat. Nu ii mai lasă impresarii. Ăla care a negociat contractul si condițiile de reziliere. Pierzi câștigi, negustor te numești. Mai ales când nu o faci pe banii tăi.

Tot la Topârceanu ajungem in toamnă când o să vorbim de Coaliție. La Balada Morții.