(remember 1989)

Lumea în care litera de lege a devenit globalizarea, este o mare de oi mânată de niște berbeci tot mai agresivi. Păstori iresponsabili si cinici se folosesc de coarnele berbecilor ca să împingă turma intre gardurile unde ii așteaptă lupta pentru supraviețuire. Pentru că resursele de hrană vor fi tot mai puține si turma tot mai mare. Oile de „rasă” vor fi ajutate să supraviețuiască, cele mai puțin rezistente vor fi sacrificate. Cam asta-i fabula care descrie criza pe care o trăim. 

Cum sunt rezolvate crizele economice generate de deciziile unor conducători inepți, iresponsabili, cinici si vanitoși ? Prin inflamarea sau crearea unor conflicte intre națiuni, de jos in sus. De la oi la berbeci. Care degenerează in războaie. Care războaiele distrug pentru ca mai apoi  câțiva să câștige din reconstrucție si rapida circulație a banilor. Acolo unde sunt mulți. Pierderile de vieți omenești sunt statistică. Istoria ne învață  că asta s-a întâmplat până prin anii 70. Când prima criza economică postbelică a cutremurat piețele financiare. Când in lumea „civilizată” războaiele s-au redefinit . In numele drepturilor omului trâmbițate in instituții internaționale fără număr, s-au născut treptat mișcările separatiste si mai apoi  revoluțiile in culori flamboaiante si terorismul .Întâmplător sau nu exact acolo unde erau resurse necesare in economia care creștea in zonele de proveniență ale capitalului dulău. Ajungem in anii 90 când marca germană motorul Europei alimentat cu gaz ieftin rusesc gâfâia. De la atâta gâfâit in economia vest europeană s-a clătinat cortina de fier, s-a prăbușit pentru ca in aceste zile să se mute mai spre est. Nu de fier , că tehnologia materialelor a evoluat. Acum cortina se preconizează a deveni una virtual operațională.

Întâmplător sau nu ,in România ,tara cu cele mai multe resurse din  UE  acum , (Norvegia nu este in UE), s-a declanșat o revolta populară „spontană”. Scânteia a fost decizia de mutare a pastorului reformat László Tőkés din Timișoara. Care s-a dovedit un iubitor de democrație pentru dulăi. După 33 de ani ,evenimentele din Timișoara, descifrate in spiritul experiențelor personale si naționale ale majorității celor care le-au trăit si-au pierdut definiția de revoluție declanșată spontan. Romania devalizată de resurse ei in numele  luptei pentru democratizare si anticorupție a „fraților si surorilor„ din Europa democrată si incoruptibilă , s-a ales doar cu libertatea de a exporta muncitori calificați ieftini , doctori si asistente medicale , bușteni din pădurile virgine,  materie primă si lachei in Parlamentul European si de a importa energie, hrană, tehnologie , democrație si mai nou gunoaie de la frații săi iubitori. De atâta iubire ni se refuza dreptul de a circula liber. Trebuie zgardă pentru cățeii needucați. Berbecul șef va avea grijă ca Romania sa fie educată. Cu 3% din PIB pentru educație. De atât este nevoie ca să învățăm ca să cerem de pomană si apoi să spunem mulțumesc pentru venitul minim garantat de pastorii UE pentru ca să plătim factura pentru un bec si făina de insecte si carnea sintetică, fericiți ca suntem liberi sa salvam planeta de noi.

Noroc că după 33 de ani mai putem sărbători (încă !) venirea Pastorului adevărat iubitor de oameni ,in care ne punem speranța că ne mai poate salva de farisei. Când? Asta depinde de noi si de modul in care vom rupe gardurile țarcului care ne separă de adevărata libertate.

Crăciun cu lumină  in suflet si minte vă doresc.