Duminică au fost alegeri legislative in Franța. Cu un mare grad de absenteism, pentru că electoratul si-a pierdut încrederea in politicienii din toate direcțiile. In mod normal prezidențialele sunt vedeta si apoi președintele se alege cu guvernul lui ,ca sa pună in aplicare ceea ce a promis in campanie. Doar ca anul asta este diferit. Alegerea lui Macron a fost o naștere grea, cu compromisuri intre fracțiunile pierzătoare, din vechiul establishment, măcinat de corupție , scandaluri de budoar ,promisiuni neonorate ,discriminări pozitive si veleitarism. Socialiștii, al căror candidat la prezidențiale a realizat scorul „revoluționar „ de 1,8% , s-au refugiat in brațele extremei stângi ,alături de comuniști si ecologiști sub conducerea lui Melenchon si a partidului sau „Franța nesupusă”! Care vrea modelul comunist de împărțirea averii. Socialiștii, după ce au condus Franța sub mana forte a lui Mitterand s-au prăbușit electoral sub Hollande . Același traseu l-au parcurs si republicanii francezi ,al doilea partid care a dominat politica franceză a celei de-A 5-a Republici. Jaques Chirac exponent al dreptei franceze ,care a câștigat al doilea mandat prezidențial cu 82% din voturi, a sfârșit cu o condamnare cu suspendare in 2011, pentru folosirea in interes personal, ale unor fonduri publice in timp ce era primar al Parisului . A fost primul președinte francez condamnat după Mareșalul Petain. A urmat un alt președinte al dreptei franceze, condamnat si el, exoticul Nicholas Sarkozy. Condamnat pentru finanțări ilegale ale campaniei electorale. Interesant de observat că Jaques Chirac a devenit prim ministru al Franței in timpul primei președinții Mitterand. Cel care a pierdut controlul Adunării Naționale așa cum se prefigurează si acum pentru Macron. Este motivul pentru care Melenchon se visează prim ministru după spectaculosul rezultat din primul tur al legislativelor.
Care este viitorul reformelor propuse de Macron? Creșterea vârstei de pensionare si diminuarea beneficiilor sociale. Când Melenchon promite creșterea salariului minim, scăderea vârstei de pensionare la 60 de ani si înghețarea preturilor la energie si alimente de baza are tot mai mulți adepți pe fondul crizei economice generate de Gren Deal-ul sprijinit cu sârg de europarlamentarii En Marche. Care intre timp s-a reinventat si s-a machiat într-o coaliție. „Împreuna”. Cu partidul fostului premier Edouard Philippe de care Macron a vrut sa scape in momentul in care i-a umbrit alura de mare conducător. De la mesajul „ eu schimb” al penalului Sarkozy la „împreuna” rămâne neclar încotro si cu ce obiectiv operațional. Fără sa mai vorbim de costuri si resurse. Melenchon are soluții. Sa luam de la bogați si sa dam la săracilor, spune răspicat unul dintre parlamentarii săi aleși in primul tur.
De ce ar trebui sa ne intereseze degringolada din politica franceza? Pentru ca asta se prefigurează si la noi in 2024. Pentru ca si noi avem doua partide care au dominat politica după instaurarea „democrației”. PSD ,socialiștii-centru stânga si PNL, polul de centru-dreapta după înghițirea PD. Avem si sosii ale extremelor, fabricate după rețeta românească, cate puțin din fiecare ingredient, intr-un carcalete dulce-euforic-utopic. AUR o combinație intre naționalism si socialism si USR o copie a partidului prezidențial francez, care promovează salvarea planetei prin întoarcerea in peșteri.
După ce actuala coaliție contra naturii intre stânga si dreapta , teoretic tradiționale ne va arunca in sărăcie, pe unii împotriva altora, in numele unei solidarități intre maidanezi si fără responsabilități pentru cei cu „pedigri”, orice fracturi sunt posibile in 2024. Pentru asta se pregătesc scenariștii in 2024.Alte partide cu nume caragialești vor inunda listele pentru debusolarea electoratului. Care va fi masa de manevră pentru tot felul de aventurieri. Finanțați de ..cine deține capitalul.